Șosele transmontane

Transfăgărășanul nu este un simplu drum, ci o poveste a înălțimilor, care leagă județele Sibiu și Argeș, traversând cel mai înalt masiv din România: Făgăraș. Serpentinele năucitoare formează peisaje unice, iar natura este surprinsă în ipostaze spectaculoase, din orice unghi ai privi.
Iarna, Transfăgărășanul este închis, pentru a se evita blocarea în sălbăticie, unde zăpada îl acoperă, de obicei, aproape șase luni. Din acest motiv, Transfăgărășanul se deschide pe 30 iunie și se închide la 1 noiembrie
Deși nu se recomandă se se circule pe timp de noapte, din cauza serpentinelor care pot deveni periculoase, fără parapeți, totuși, imaginile de noapte ale drumului care străbate munții sunt magnifice, în fotografiile care-i surprind întreaga măreție de sus.
Inițial, a fost trasat pe 91 de kilometri, după conectarea la rețeaua rutieră a primit denumirea DN7C, între Bascov ( km 0) și intersecția cu DN1, care leagă Sibiul de Făgăraș, la Km 42. de asemenea, face legătura între Bascov și Cârțișoara. Construirea acestui drum a durat patru ani, în prima fază, a început în anul 1970 și a fost finalizat în 1977. După invadarea Cehoslovaciei de către ruși, în 1968, Nicolae Ceaușescu a avut ideea construirii acestui drum 100% strategic, transformat apoi în cea mai spectaculoasă șosea turistică a României. Două unități militare, una din Argeș și alta din Vâlcea, au început, simultan, construcția acestui drum spectaculos, iar locul în care unitățile militare s-au întâlnit este marcat acum printr-un monument. Are 27 de viaducte și cel mai lung tunel de altitudine din România: 887 de metri.
Atractii turistice unite de Transfăgărășan

Bâlea Lac, cel mai înalt punct al traseului, un loc desprins, parcă, din poveste, este „punctul terminus, dar și punctul de pornire către cealaltă latură a Transfăgărășanului, din orice parte urci și spre oricare dintre părți cobori. Balea este un lac glaciar, uunic în Europa, prin caracteristicile sale, ce are 11 metri adâncime. Din această zonă a lacului se poate pleca în drumeții, pe crestele Munților Făgăraș. De jur-împrejurul lacului, numeroase cabane te invită la popas și relaxare, iar iarna, peste lacul înghețat s-a constuit, din anul 2005, deja faimosul Hotel de Gheață, ransformat apoi în Complexul de Gheață, cu un hotel circular, ce găzduiește în centru unn restaurant de gheață, cu mese și scaune de gheață, dar și farfurii și pahare asemenea, iar în apropierea hotelului se mai construiesc igluuri și o biserică de gheață. Complexul este o atracție pentru mii de turiști români și străini, care vor să aibă o experiență inedită, la peste 2000 de metri altitudine.

Cascada Capra se află pe partea argeșeană, la 1960 de metri, iar căderea de apă de 40 de metri este spectaculoasă. Este denumită Cascada Iezerului și alimentată de lacul glaciar Capra. Debitul cascadei este atât de mare, încât cascada nu îngheață aproape niciodată.

Barajul Vidraru este unul dintre cele mai cunocute obiective turistice de pe Transfăgărășan. Are 160 de metri înălțime și a fost ridicat în anul 1965. În anul construirii lui era al optulea cel mai înalt baraj din Europa.

Potecă de munte pentru ciobanii care-și duceau oile către pășunile alpine, Transalpina a ajuns al doilea cel mai popular drum din România, după Transfăgărășan, iar în anul 1939 a fost inaugurat de regele Carol al II-lea, împreună cu fiul său, Regele Mihai I. Aceștia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei mașini de teren, la volan aflându-se chiar regele Carol al II-lea.
Transalpina ajunge până la 2.145 de metri, ceea ce însemnă ca este drumul amplasat la cea mai mare altitudine din țara noastră. A fost construit între anii 1930-1934 și reconstruit până în 1939, apoi refăcut între 2009-2011. Transalpina a fost inițial o potecă de munte, folosită de păstorii din Mărginimea Sibiului, pentru a traversa munții cu turmele de oi în Muntenia, peste Parâng, către Novaci, adică înspre Oltenia. Drumul, închis pe perioada iernii, străbate șase masive muntoase: Cindrel, Şureanu, Lotru, Parâng, Latoriţei și Căpăţânii.
Ca lungime, Transalpina are 141 de kilometri, iar localitățile și lacurile pe unde trece drumul sunt în ordine, din jud. Alba, catre Gorj: Sebeș – Petrești – Sebeșel – Săsciori – Laz – Căpâlna – Mărtinie – Șugag – lacul Tău – lacul Oașa – Obârșia Lotrului – Rânca – Novaci. Drumul Transalpina (DN67C) este supranumit „Poteca Dracului”, „Drumul Regelui” ori „Drumul regal”. Ultimele două denumiri au fost adoptate de români după inaugurarea drumului de către Regele Carol al II-lea, în 1939. Asta. pentru ca Regele a străbătut acest drum cu plecare din Jina (Mărginimea Sibului), până la Dobra, apoi a făcut joncțiunea cu drumul inițial, venit dinspre Sebeș.

Cu cei 28 de kilometri ai săi, Transraraul se plasaeză pe locul trei în topul celor mai frumoase și populare drumuri din România, după Transfăgărășan și Transalpina.

Este mai puțin cunoscut, străbate munții Rarău și are o lungime de 28 de kilometri. Leagă satele Chiril și Pojorâta, dezvăluind câteva dintre cele mai frumoase peisaje din întreaga țară.
Limita de viteză în zonă este de 30 km/h, pentru că sunt curbe foarte strânse, care nu oferă vizibilitate. Este bine să fie respectată această restricție, pentru siguranța tuturor celor care călătoresc. Transrarăul poate fi parcurs și cu bicicleta.

Este DJ713 sau “Drumul Babelor”, are 16 km și leagă Sinaia de Babele și Sfinxul, pe la Cuibul Dorului, Șaua Dichiu, Cabana Bolboci și Hotel Peștera. Are 16 km, 6 pe teritoriul Prahovei, 10 în Dâmbovița, străbate Platoul Bucegi, prin Parcul Natural Bucegi. Amenajarea lui a durat un deceniu. În tot acest timp a fost folosit, iar câteodată, iarna, a fost închis, din cauza zăpezii, în partea dinspre platou. Drumul asfaltat se oprește la intersecția cu Piatra Arsă, la 1950 m, la 4 km distanță de monumentele naturale Sfinxul și Babele.

Are aproape 40 de kilometri lungime, traversează Munții Semenic și face legătura între Slatina-Timis și Stațiunea Valiug. Completează, practic, legătura dintre Reșița si Caransebeș, reprezentând o variantă mai scurtă pentru cei care doresc să admire Banatul Montan. Poate concura, din perspectiva frumuseții peisajelor, cu celelalte șosele de peste munți. Realizat printr-un proiect european, drumul a devenit el însuși un obiectiv turistic, dezvăluind un peisaj de poveste.