Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Sambata1-0005Sfârșit de săptămână, februarie 2017. Alerg către Făgăraș, plecând din București. Merg pe Valea Râșnoavei, apoi pe drumul din munte ce leagă Zărnești de Șercaia, prin Poiana Mărului. Din Șercaia până la Sâmbăta de Jos sunt 32 km. Virez către stânga, prin Sâmbăta de Jos. Nu mă opresc la herghelia care se lasă în dreapta, dar trag cu ochiul. Tot  înainte, către munte. În fața mea, în toată splendoarea se desfășoară panorama crestei nordice a munților Făgăraș.  Am un obiectiv clar: Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA-loc de popas și rugăciune…

E așezată pe Valea Râului Sâmbăta și străjuită de poalele Făgărașului. Preda Brâncoveanu a construit în 1657 o biserică de lemn cu dublu hram: Izvorul Tămăduirii și Adormirea Maicii Domnului. Până în 1696 prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu și-a construit una din zid.Sambata2-0003

Un strop de istorie

În 1761, generalul austriac Bukow a dispus desființarea mănăstirilor, considerate focare de menținere a conștiinței ortodoxe în Țara Făgărașului pacificată prin forță; ordinul cerea ca mănăstirile de lemn să fie arse, iar cele din piatra și zid, demolate. Mănăstirea Sâmbăta de Sus a fost cruțată la 1761, foarte probabil la intervenția familiei Brâncoveanu. Rămasă singura mănăstire ortodoxă din Țara Făgărașului, ctitorii au dezvoltat-o, iar întreaga Țară  a Oltului ascultă pe călugării din mănăstire. După 1772, când mănăstirea iese temporar de sub stăpânirea Familiei Brâncoveanu, episcopul unit Grigore Maior revine cu scrisori la Generalul Bukow că mănăstirea trebuie demolată că întreține virusul schimatic. Curtea de la Viena dispune distrugerea Mănăstirii, în noiembrie 1785.  Biserica, având ziduri solide nu a putut fi dărâmată, doar avariată. Locuitorii din jurul mănăstirii au fost strămutați în sat, iar călugării au trecut munții în Țara Românească. Unul dintre cei mai de seamă stareți ai mănăstirii din secolul al XVIII-lea a fost egumenul Visarion, apărător hotărât al Ortodoxiei, care a condus Mănăstirea până în 1785.Sambata2-0005

Nu au lipsit încercările de refacere  ale Lăcașului, din octombrie 1817, când călugărița ortodoxă Maria Borsos din Făgăraș a cerut voie la Viena să reclădească prin mijloace proprii mănăstirea și să locuiască acolo cu 10 călugărițe. Cancelaria aulică transilvană a respins solicitarea.

Unirea Transilvaniei cu țara, în 1918,  avea să schimbe situația mănăstirii, după 90 de ani de așteptare. Restaurarea s-a început în 1926 , sub Mitropolitul Nicolae Bălan, al doilea ctitor al mănăstirii ; s-au dezgropat zidurile vechii biserici, s-au completat părțile ce lipseau, s-a refăcut acoperișul. Sfințirea bisericii s-a făcut în 15 august 1946, când se sărbătorea hramul mănăstirii.

Arhitectura  mănăstirii se încadrează în stilul brâncovenesc  al sfârșitului  de secol XVII și început de secol XVIII. Pe peretele vestic este tabloul  pictorilor brâncoveni. Cea mai veche piesă din incinta mănăstirii este Fântâna Izvorul Tămăduirii, acoperită cu un baldachin .Sambata2-0004

Al 3-lea ctitor al Mănăstirii, ÎPS dr. Antonie Plămădeală, a reușit să zidească o biserică nouă și a  restaurat pictura din vechea biserică brâncovenească.

Incinta mănăstirii are formă de patrulater, are două corpuri masive de clădiri dispuse pe latura de nord și de sud, cu două nivele. Trei foișoare sculptate  în piatră împodobesc incinta în interior , dar și în exterior. Corpul de clădiri așezat pe latura de sud cuprinde trapeza încăpătoare la etaj, bucătării și chilii. Muzeul se află la mansardă , iar la etaj este casa brâncovenească, biblioteca.Sambata2-0002

Atelierul de pictură pe sticlă este cel mai important, școala de zugravi, întemeiată de Brâncoveanu la Sâmbăta, a împământenit aici stilul brâncovenesc. În fața bisericii vechi, către vest, sunt locurile de odihnă vesșnică ale  ultimilor mitropoliți ai Transilvaniei: Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin și Antonie Plămădeală.

Clădirea Academiei de la Sâmbăta a fost construită între anii 1997-2003 sub îndrumarea ÎPS Dr Antonie Plămădeală.

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus are hramul Adormirea Maicii Domnului

Izvorul „SFÂNTULUI ARDEALULUI”…

Plecând de la Mănăstirea Sâmbăta poți continua drumul prin pădure până la Izvorul Părintelui Arsenie Boca, aflat în spatele mănăstirii,  pe dinafara gardului împrejmuitor. Până acolo distanța este de un kilometru și jumătate , iar drumul se poate parcurge pe jos în 15 min sau cu mașina, pe o șosea destul de bună. Sambata3-0001Părintele a slujit la Sâmbăta între anii 1940-1949 și a amenajat izvorul  din pădure pentru rugăciune și meditație. Sambata3-0002Se spune că apa de la izvor este sfințită și vindecătoare de boli. Oamenii locului vin des aici și stau cuminți, la rând, să-și umple vasele cu apă, să le ia acasă.
În jurul izvorului este ridicată o troiță , un loc de reculegere,iar la o distanță de trei ore de mers, în munte, se află o chilie săpată în stâncă a Părintelui Arsenie Boca, la care se poate ajunge, uneori,  și iarna.Sambata2-0006

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>