Vacanta in Costa Rica

 

26 octombrie 2015
IMG_20151026_220240Dupa un zbor scurt de doar o ora si 33 minute, din PANAMA CITY, am debarcat in San Jose – COSTA RICA. Traversarea Canalului Panama, pe o claritate atmosferica rar intalnita a fost uimitoare. Se vedeau atat de aproape toate ambarcatiunile, mari si mici, plutind pe apa atat de albastra. Valurile oceanului Pacific imbratisandu-le pe cele din Marea Caraibelor, ofereau un spectacol fascinant, in miscare. Nori cu forme fantastice se oglindeau in unde ca intr-o oglinda uriasa.

Am ajuns LA ora 18,58 p.m. Era deja noapte. In zona Caraibelor, soarele apune in aceasta perioada inainte de ora 18 p.m. si se intampla aproape brusc.

Primul impact a fost unul de comfort termic, era racoare, fata de Guadeloupe unde seara erau peste 30 °C.
Gazdele noastre erau deja prezente. A mea Donnia Ligia Mora Fernandez, o femeie plina de viata era -voi vedea mai tarziu – si o dansatoare foarte senzuala.

Ne-am urcat in masina si in scurt timp am ajuns in West Alajuela. Ligia avea 2 case mari, lipite. Curte, gradina, terase, dar intr-un stil total diferit de  casele in stil colonial din Guadeloupe.
Casa e la strada, aproape de centru. Cam toate sunt la fel, simple, fara etaj, cu grilaje inalte, mobile. Nu prea vad flori si nici prea mult interes pt aspect. Ea imi spune ca prefera sa aiba pomi. In gradina sunt lamai portocalii, carambole – care-mi plac, fiind acrisoare – arbori de cafea, platanos – un fel de banane – si….surpriza furnicatoare…..multi paianjeni uriasi cu tot cu panzele lor immense.

IMG_20151026_234455Cand i-am vazut, a doua zi, era sa-mi vina rau. Ea mi-a spus ca-i plac paianjenii pt ca mananca tantarii si ca sunt inofensivi. Eu n-am crezut.
Doamne ! bine ca am scapat ! Cred ca trezeam toata Costa, daca vedeam vreunul in casa. In schimb, seara gaseam cate un cucaracha – gandac – destul de mare, cate o soparlita, dar Ligia radea si- mi spunea ca nimic nu ma va atinge. LA mine in camera insa n-au intrat.  Ligia e o femeie f buna la suflet. M-a coplesit cu daruri si m-a rasfatat.

In camera e chiar racoare.Ma invelesc bine si dorm la fel de bine. Nici o problema cu fusul.
27 Oct. 2015
Dupa micul dejun compus mai mult din fructe cunoscute si necunoscute, cafea aromata si parfumata, am pornit pe jos spre centru. Am vizitat un muzeu de arta si o catedrala monumentala. Apoi ne-am intalnit cu Syleny, una din cele 3 fete ale ei. Toate trei am plecat spre o locatie exotica Villa Bonita. Aici ne-am intalnit toti cei 7 ambasadori ai Friendship Force Brasov cu cei de LA Friendship Force Alajuela.

O terasa in mijlocul unei gradini cu multa vegetatie luxurianta, flori, pasari. Pauni „infloriti” se plimbau pe langa noi.
Am vizitat o fabrica de obiecte decorative foarte frumoase din lemn. Un  magazin de suveniruri, totul frumos dar f. scump. Mi-am cumparat totusi o rochie alba de plaja, plina de mariposas – fluturi – colorati.

IMG_20151028_170348Am fost invitati la masa. Ca noutate am gustat platanos, un fel de banane prajite, si mi-au placut. Predmina combinatia de orez cu fasole visinie sau chair neagra, f. gustos. Carne, peste, salate, fructe. Prajiturile sunt f dulci.
Nu prea vezi paine pe masa si nici cartofi. Au torttila, care mie nu-mi place.Dar la sfarsit vine cafeaua cea grozava !
Am avut si program artistic. O mui bonita muciaccia imbracata intr-o infoiata rochie alb-rosu-albastru, culorile Costei, ampla si cu mii de volane, ne-a cantat si dansat infoindu-si atat de artistic rochia. Doar EU si numai EU am primit de LA ea steagul Costei, pe un suport decorativ.

Dupa masa, fiecare am primit cate o sacosa frumoasa, plina de daruri traditionale.

Un popor cald, prietenos, generos. In fiecare zi ne ofereau daruri dragute. I-am invitat LA noi in 2017. Ar fi interesant sa vina.
Apoi ne-am dus intr-un mare Mall – De LA Flores. Aici ne-am intalnit cu Dayra, alta fata a Ligiei. Mi-a daruit un portofel si ne-a invitat la cofetarie. Inter timp afara a plouat super torrential, dar nu prea mult. Aerul se racorise bine.Constant ca e o clima placuta, suportabila.

Maine sculare de dimineata. Eveniment f important si program lung si bogat.

Hasta luego prieteni !

Costa Rica – 28 Oct. 2015
 
Astazi avem un eveniment f. important, in Palmares Park din West Alajuela.
Am depus drapelul Romaniei, si am dezvelit o placa comemorativa din partea Friendship force, Brasov, Romania. Am intonat si imnul nostru pe negativ.LA fel si ei.Apoi ne-am urcat intr-un microbus si am pornit pe „Drumul cafelei”, catre San Miguel de Sarapiqui. Am admirat o spectaculoasa cascada, urcand prin padure printre dealuri blande, am ajuns la plantatia de cafea. Dupa CE am baut o cafeluta preparata colobrii traditional, aromata si parfumata, un tanar ghid ne-a plimbat si explicat, periplul bobului de cafea, de la samanta pana ajunge in ceasca. Pranzul a fost delicious: peste proaspat, cu garnitura nelipsita de orez si fasole neagra, dar atat de gustoasa. Si platanos prajite, care au inceput sa – mi placa f. mult. Nu folosesc cartofi ca garnitura si nici painea nu apare pe masa.
In jurul terasei  in still rustic, era o vegetative bogata si flori multicolore. Incantatoarele pasarele colibrii isi sorbeau nectarul alaturi de fluturi mari galbeni si albastri. Am fost fascinata de colibrii ! Sunt atat de mici si colorate. M-am apropiat f. mult de ele si le-am filmat.
Apoi am plecat sa exploram jungla. Paianjeni uriasi isi faceau plictisiti, siesta. Am fost anuntati pe un ton aproape indifferent ca fiind in jungla e f. posibil sa intalnim serpi si alte lighioane, dar sa fim linistiti ca totul va fi OK. Si a fost ! N-am avut „placerea” sa ne dea intalnire vreo aratare fioroasa. LA capatul drumului era o cascara in 3 trepte. Absolut uimitor ! Noi, deasupra, pe o pasarela f. ingusta din lemn, ce nu prezenta nici o siguranta. Dar ghidul era ASA de linistit…. O caracteristica a acestui popor atat de prietenos, ar fi ca sunt f. linistiti, nu cred ca intra in panica prea usor. Ceea ce e de mare ajutor, pana LA urma.
Pe balustrada destul de ingusta a podetului, furnici f. harnice carau decupaje din Frunze.Le duc in musuroi si cultiva ciuperci pe ele. Sunt f. nostime, le-am filmat si pe ele.
Pe drumul de intoarcere am vazut Inca o cascada, f. inalta.
Costa Rica – 29 oct. 2015. Estrillos Beach
 
          Intalnirea cu oceanu Pacific. Am fost invitati la resedinta de la ocean, a presedintelui Clubului Friendship Force W.Alejuela, Don Fernando. Pe o terasa inconjurata de vegetatie luxurianta, ne-a intampinat cu toate bunataturile si bine inteles am primit si cadouri. Oamenii acestia sunt fantastici !
Ne-au rasfatat, pur si simplu ! Am alergat la ocean. Era f. aproape. Uimitor, incantator, minunat….
          O plaja ca din filme, cat vezi cu ochii, si oceanul. Nisip fin de culoare inchisa, palmieri… Eram doar noi, cativa, si oceanul. Ador aceste plaje, aparent pustii, salbatice.
          Pentru ca imi dau un profund sentiment de puritate, liberate. Pe astfel de plaje eu ma simt copil.
          Era reflux. Valurile veneau linistite, se suprapuneau, apa, atat de calda, iti ajungea doar pana la glezne. Si in urma lor bogatie de scoici albe si roz, ca niste petale de trandafiri. Daca nu stiati, eu sunt, – nu culegatoarea de perle, ca in opera, ci – culegatoarea de scoici…Una din fericirile mele supreme pe plaja: sa stau in apa pana la gat, sau sa culeg scoici, si sa cant.  De mimic nu am nevoie. Sunt in extaz !
          Pe drumeagul ca de tara, spre ocean, erau si  drumurile furnicilor atat de nostime, care transportau neobosite decupaje din frunze si flori. Era un spectacol nemaivazut si atat de colorat. Dupa ce ne-am potolit foamea si setea, ne-am balacit in piscina, am dansat, ne-am jucat mim. Si din nou la ocean sa vedem fluxul. Pacificul devenea si mai atragator dar in acelasi timp, periculos. Valuri tot mai innalte, ajungeau din ce in ce mai aproape de locurile pe unde ne plimbaseram cu cateva ore inainte. Soarele se pregatea sa apuna si oceanul vuia. Deja, parca se asternea o usoara nostalgie.
  Costa Rica – 30 Oct. 2015
 
          Astazi vom vizita unul din cei mai frumosi si accesibili vulcani din lume. Aflat intr-un PARC natural cu o vegetatie bogata, ferigi uriase, si tot felul de copaci si flori. Vulcanul, atat de pariculos, acum fumega linistit, iar aburul emanat ofera mereu un  spectacol in miscare, deasupra apei albastre. 
          Dupa vulcan, am vizitat o plantatie de capsuni, unde ajungeai pe o alee serpuita, bordata cu hortensii uriase. A urmat o plimbare cu tractorul si alta pe jos, prin jungla intunecoasa. Pe drumul de intoarcere am oprit la un magazine de suveniruri, unde patronul oferea cui dorea, un mic spatiu pe perete, vopsele si pensule pt a lasa acolo, o amintire. Am pictat garofita Pietrii Craiului, unica in lume.
Costa Rica – 31 oct. 2015

          Orasul Cartago. Vizitam ruinele unei misterioase cetati, unde se spune ca in noptile cu ceata, bantuie o fantoma…..Dar pe lumina, e o incantare. O gradina interioara cu flori multicolore, copaci, ochiuri de apa.

          Basilica din Cartago e splendida ! Imensa, monumentala, cu vitralii de-o frumusete celesta.
         Masa am servit-o intr-o locatie absolut incantatoare ! Intr-o gradina. Cladirile aveau peretii exteriori pictati si se incadrau extraordinar cu peisajul, plin de flori si vegetatie luxurianta. Mi-a placut in mod deosebit. Am prins si confirmarea unei fetite si totul era ornat cu o revarsare de flori albe si verdeata. Un talentat ghitarist ne-a incantat cu melodii care-ti mergeau la suflet…Bessa me mucho….
         Seara, am vizitat piata de fructe.Mi-am cumparat doua pungi mari cu pysalis. Am vrut sa le aduc in tara, sa-mi servesc prietenii. Dar apoi am aflat ca nu e voie sa iesi cu fructe, asa ca m-am „indopat” cu ele. Totusi, ce-a ramas m-au lasat sa le trec.
          1 Nov 2015
          Penultima zi, program de voie si seara de adio.
          Excursie cu masina, la munte. Un orasel cu o catedrala frumoasa si un PARC f. Verde. Animale din verdeata, labirinturi, dragut.
         Seara, petrecere in aer liber. Am avut si program artistic. Trei fete ne-au dansat pe ritmuri trepidante, imbracate in frumoase rochii albe cu flori brodate. In talie si-au legat panglici rosii, galbene, albastre, tricolorul nostru.
         Am dansat cu totii, incercand sa ne unduim ca ei. Ligia mea era absolut mortala. Imbracata ultra modern, se unduia mai ceva ca o sirena in ocean !
         Dupa ce am dansat si pe ritmuri romanesti: „Drumurile noastre”… si „Brasoveanca”, invatandu-i si pe ei, a venit o orchestra de suflatori, care ne-a trezit cu totu, in caz ca adormise cineva…
         Maine dupa masa, decolarea….
         Hasta luego Costa Rica, hasta luego amigos !
        Concluzii: O tara mica dar cu oameni cu inimi mari. Foarte prietenosi, calzi, generosi. Veseli, plini de vista si de ritm. O clima placuta, locuri si peisaje minunate. Peste 1500 de specii de orhidee si toti atatia fluturi. Pasarea colibrii, si multe alte minunatii.
        Simbolul: caretta, un fel de sareta minunat pictata manual.
       Deviza: „PURA VIDA”
 Magdalena Frunza

IMG_20151028_175539 IMG_20151028_182957 IMG_20151028_183520 IMG_20151028_204705 IMG_20151029_164537 IMG_20151029_200701

Comments are closed